MISIUNEA UNESCO - ICCROM ÎN ROMÂNIA (1970-1974). ȘANTIERUL-PILOT DE LA HUMOR.

În anul 1970, o prestigioasă echipă de specialiști alcătuită din Paul Philippot (istoric de artă, specialist în restaurarea picturilor murale, director ICCROM), Paolo Mora (arhitect, specialist în restaurarea picturilor murale, restaurator atașat ICCROM), Raymond Lemaire (arhitect, secretar general ICOMOS) și Garry Thomson (chimist, consultant științific la National Gallery din Londra, specialist în probleme de umiditate și poluare a aerului) a efectuat o misiune de cercetare în România, la monumente medievale purtătoare de pictură murală. Aceștia au fost impresionați în mod deosebit de valoarea excepțională a picturii murale exterioare a câtorva biserici din nordul Moldovei: Humor, Moldovița, Arbore, Voroneț și Sucevița, apreciind că acestea constituie unicate în arta monumentală mondială.

În urma acestei vizite în teren,  din inițiativa lui Vasile Drăguț (istoric de artă, directorul Direcției Monumentelor Istorice – DMI și rector al Institutului de Arte Plastice ”Nicolae Grigorescu”), s-a stabilit un program de colaborare între International Centre for the Study of the Preservation and Restoration of Cultural Property – ICCROM și DMI, care s-a concretizat prin deschiderea, în anul 1971, a unui șantier-pilot de conservare și restaurare a picturii murale a bisericii mănăstirii Humor. A fost un moment crucial, care a marcat atât demararea intervențiilor de conservare și restaurare științifică a picturilor murale medievale din România cât și inițierea procesului de formare a primei generații de specialiști restauratori autohtoni. ”Formatorii” au fost italienii Paul Phillipot, Paulo și Laura Mora, alături de românii Vasile Drăguț, Alexandru Efremov (istoric de artă) și Ioan Istudor (inginer chimist). Coordonarea lucrărilor a fost încredințată pictorului Constantin Blendea, secondat de Nicolae Sava. Echipa de tineri pictori ai DMI a fost alcătuită, printre alții, din Tatiana Pogonat, Matei Lăzărescu și Casian Labin, cărora li s-au alăturat studenți ai Institutului de Arte Plastice ”Nicolae Grigorescu”, printre care s-au numărat și viitorii mari dascăli și restauratori de mai târziu: Oliviu Boldura și Dan Mohanu.

Valoarea universală excepțională a bisericilor cu pictură murală exterioară din Nordul Moldovei avea să fie confirmată prin înscrierea lor în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, în anul 1993, cu extindere în anul 2010, iar școala românească de conservare și restaurare a picturilor murale, a cărei piatră de temelie a fost pusă în șantierul-școală de la Humor, avea să formeze generații după generații de restauratori. Ce a urmat, a fost un lung proces de conservare - restaurare a picturii murale a acestor biserici, prin intervenții de un înalt profesionalism, proces care continuă și astăzi.